duminică, 9 iunie 2013

5.2. Sistemul nervos periferic

Sistemul nervos periferic este alcătuit din numeroase fibre nervoase
(grupate în fascicule) denumite nervi, căi nervoase periferice care, prin fibrele
eferente motorii, fac legătura între centrii nervoşi şi organele efectoare şi fibrele
aferente senzitive ce fac legătura între receptori şi sistemul nervos central. Pe
traiectul fibrelor nervoase se întâlnesc ganglionii nervoşi; din asocierea cărora
se formează plexurile nervoase prin intermediul cărora se realizează acţiuni
asociate şi combinative.
Nivelul de la care un nerv părăseşte substanţa nervoasă constituie
„originea aparentă" iar nucleul de pericarioni din care emerg fibrele nervoase
constituie „originea reală". Există origini diferite pentru nervii motori şi senzitivi
şi filete vegetative.
Nervii motori au originea în axul cerebro-spinal.
Nervii senzitivi au originea în ganglionii de pe traiect, astfel încât,
conductibilitatea este centrifugă şi eferentă pentru nervii motori (constituiţi din
prelungiri axonice) şi centripetă şi aferentă pentru nervii senzitivi (constituiţi din
prelungiri dendritice).
După origine, nervii pot fi sistematizaţi în cranieni şi spinali.

5.2.1 Nervii cranieni
La mamifere şi păsări sunt 12 perechi de nervi cranieni (numerotate cu
cifrele romane I-XII) ce au originea reală în segmentele encefalului (pentru
filetele motorii), ganglionii senzitivi (pentru filetele senzitive), nucleii vegetativi
(pentru filetele vegetative), receptori şi organele de simţ (pentru filetele
senzitive) şi originea aparentă este pe faţa ventrală a trunchiului cerebral, cu
excepţia perechilor I-a şi a II-a.
> Nervul olfactiv (I) este reprezentat de 15-20 filete nervoase cu originea reală în
celulele bipolare din mucoasa olfactivă şi originea aparentă pe faţa ventrală a
bulbilor olfactivi şi reprezintă segmentul intermediar al analizatorului olfactiv
> Nervul optic (II) are aspectul unui cordon cilindric cu originea reală în
celulele nervoase din retină şi originea aparentă la nivelul chiasmei optice.
Nervul oculo-motor comun (III) are originea reală în nucleul oculo-motor
din mezencefal (pentru fibrele motorii) şi nucleul pupilar (pentru fibrele
parasimpatice) şi originea aparentă pe faţa ventrală a pedunculilor cerebrali.
Nervul trochlear (IV) este pur motor are originea reală în nucleul trochlear
din mezencefal şi originea aparentă este caudal de tuberculii cvadrigemeni;
inervează muşchiul oblicul dorsal al globului ocular.
> Nervul trigemen (V) este mixt, voluminos şi are 3 componente: oftalmică
(senzitivă), maxilară (senzitivă) şi mandibulară (mixtă). Originea reală este în
nucleii masticator şi accesoriu din puntea lui Varoli (pentru fibrele motorii),
ganglionul semilunar Gasser de pe traiect (pentru fibrele senzitive). Originea
aparentă este la nivelul extremităţii punţii lui Varoli. Din ganglionul semilunar
Gasser se desprind 3 nervi: oftalmic-este senzitiv, se divide în 3 ramuri:
lacrimală, frontală şi nazo-ciliară şi are rolul de a controla sensibilitatea
globului ocular şi a pleoapelor, pielea din regiunea frunţii şi o parte din
mucoasa nazală.
> maxilar-este senzitiv, voluminos şi părăseşte cutia craniană prin marea gaură
rotundă, ajunge în fosa orbitară unde emite nervii: zigomatic, palatin mic şi
palatin mare, nazal aboral şi infraorbitar şi are rolul de a inerva nările, buza
superioară, obrajii, dinţii şi tavanul cavităţii bucale.
> mandibular-este mixt, gros. Acesta emite în traiectul său, nervii motori
(maseterin, temporal profund, pterigoidian şi milohiodian) ce inervează
musculatura masticatorie şi milohioidul şi senzitivi (lingual, buccinator şi
temporal superficial) ce controlează sensibilitatea mucoasei linguale
anterioare, mandibulare, a planşeului cavităţii bucale, regiunii obrajilor,
dinţilor, pielea buzei inferioare şi a feţei.
> Nervul abducens (VI) (sau oculomotor extern) este motor, are originea
reală în nucleii principal şi accesoriu din bulb, originea aparentă este în
şanţul colateral de pe faţa ventrală a bulbului şi are rolul de a inerva muşchii
(dreptul lateral şi posterior) ai globului ocular.
> Nervul intermedio-facial (VII) este mixt şi format din 2 componente:
motorie (reprezentată de nervul facial) şi senzorial-parasimpatică
(reprezentată de nervul intermediar).
Fibrele motorii inervează musculatura pieloasă a capului, a vălului palatin
şi scăriţei şi cavităţii timpanice precum şi muşchii jugulo-mandibular, jugulohioidian
şi stilo-hioidian.
Fibrele senzoriale (gustative) inervează extremitatea rostrală a mucoasei
linguale.
Fibrele parasimpatice inervează glandele sublinguală, mandibulară,
lacrimală şi din mucoasa palatină şi nazală.
> Nervul acustico-vestibular (VIII) (sau stato-acustic) este format din 2 nervi:
> acustic (sau cochlear)-cu originea reală în ganglionul lui Corti din
urechea internă şi are funcţie auditivă;
> vestibular-are originea reală în ganglionul vestibular Scarpa din urechea
internă şi are funcţie în echilibru.
Originea aparentă este, pentru ambele componente ale nervului acustovestibular,
pe laturile bulbului şi reprezintă segmentul intermediar al
analizatorului acustico-vestibular.
Nervul gloso-faringian (IX) este senzitiv, motor şi parasimpatic, are
originea reală-pentru fibrele senzitive-m ganglionul pietros de pe traiect, pentru
fibrele motorii-m nucleul ambiguu din bulb şi pentru fibrele parasimpatice-în
nucleul salivator caudal din bulb.
> Nervul vag (X) (sau pneumo-gastric) este mixt şi are filete motorii,
simpatice şi senzitive. Originea reală este pentru componenta motorie-m
nucleul ambiguu din bulb, pentru componenta parasimpatică-în nucleul
cardio-pneumo-enteric din bulb şi pentru componenta senzitivă-m ganglionul
jugular de la nivelul găurii sfâşiate de pe traiect. Originea aparentă este pe
laturile bulbului).
Nervul spinal (XI) (sau accesoriu al nervului vag) are originea reală în
nucleul ambiguu din bulb şi măduva spinării şi originea aparentă pe laturile
bulbului. Părăseşte cutia craniană şi se orientează spre aripa atlasului unde
emite 2 ramuri: dorsală (pentru muşchii cleido-mastoidian, cleido-travers şi
trapez) şi ventrală (pentru muşchiul sterno-mandibular). Nervul hipoglos
(XII) este motor, are originea reală în nucleii principal şi accesoriu din bulb
şi originea aparentă pe faţa ventrală a bulbului, lateral de piramidele bulbare,
la limita cu măduva spinării. Are rolul de a inerva musculatura intrinsecă şi
extrinsecă a limbii.
5.2.2 Nervii spinali
Nervii spinali (sau rahidieni) sunt reprezentaţi de perechile de nervi
desprinse din măduva spinării ce părăsesc canalul vertebral prin găurile de
conjugare. Fiecare nerv spinal este mixt şi are filete senzitive (rădăcinile
dorsale), motorii (rădăcinile ventrale) şi vegetative.
Nervii spinali sunt după regiunea din care se desprind: cervicali,
toracali, lombari, sacrali şi caudali.
♦ Nervii cervicali sunt în număr de 8 perechi, fiecare pereche având 2 ramuri:
dorsală şi ventrală.
♦ Nervii toracali sunt perechi (în număr variabil cu specia: 18-la cabaline, 14-
17-la suine, 13-la rumegătoare şi carnivore şi 12-la leporide), fiecare având 2
ramuri: dorsale şi ventrale.
Nervii lombari sunt perechi (în număr variabil cu specia: 6-la cabaline,
rumegătoare şi suine, 7-la carnasiere, ovine şi leporide) şi inervează, prin
ramurile dorsale, musculatura şi pielea regiunii şi ultimele 3 perechi de ramuri
ventrale formează plexul lombar.
♦ Nervii sacrali sunt perechi (în număr variabil cu specia: 3-la carnivore, 4-la
ovine, taurine, cabaline şi leporide) şi inervează, prin ramurile dorsale-pielea
şi musculatura regiunii şi, prin ramurile ventrale ale perechilor sacrale I şi
II,plexul sacral.
♦ Nervii caudali (sau coccigieni) sunt perechi (în număr variabil cu specia: 14-
16-la leporide, 18-22-la canide şi 20-24-la feline etc) şi inervează musculatura
şi pielea din regiunea cozii.
5.2.3 Nervii membrelor
Ramurile ventrale ale perechilor de nervi cervicali VI, VII şi VIII se
anastomozează cu primele două perechi de nervi toracali şi formează plexul
brahial destinat inervării membrului toracic.
Plexul brahial are aspectul unei lame lăţite ce se dispune între cele două
porţiuni ale muşchiului scalen. Nervii desprinşi din plex sunt sistematizaţi în:
toracali (craniali şi caudali) şi ai membrului toracic.
Nervii membrului toracic sunt destinaţi musculaturii spetei (suprascapular,
subscapular, marele rotund) şi braţului.
Nervul axilar-inervează muşchii: deltoid, micul rotund şi cleido-brahial.
Nervul brahial-inervează muşchii coraco-brahial şi biceps brahial. Din
anastomoza nervilor brahial şi median rezultă filete nervoase pentru muşchii
pectorali-transvers şi descendent.
Nervul radial este cel mai gros, se dispune pe faţa medială a humerusului
şi este separat de nervul ulnar, prin artera humerală şi se termină în muşchiul
abductorul lung al policelui. Emite pe traseu, filete nervoase pentru muşchii
triceps brahial, anconeu, tensor al fasciei antebrahiale, extensor digital comun,
extensor digital lateral, extensor carpo-radial, extensor carpo-ulnar şi pentru
regiunea cutanată laterală a braţului şi antebraţului.
Plexul lombo-sacral este sistematizat în 2porţiuni:
♦ cranială-cuprinde nervii: ilio-muscular (pentru muşchii psoasul mare şi psoasul
mic), femural (pentru muşchiul cvadriceps femural), safen (pentru pielea
regiunii mediale a coapsei, gambei şi metatarsului) şi obturator (pentru
muşchii: croitor, pectineu, adductorii-mare şi mic şi graţios).
♦ caudală-cuprinde nervii: gluteu cranial (pentru muşchii glutei-mediu, profund
şi accesoriu şi tensor al fasciei lata), glute caudal (pentru muşchii biceps
femural şi gluteu superficial), cutanat femural caudal (pentru pielea regiunii
caudale a coapsei), marele sciatic (dă filete nervoase pentru muşchii profunzi
ai bazinului), tibial (trece printre muşchii gemeni ai gambei, faţa medială a
corzii jaretului şi se termină cu 2 nervi plantari: lateral şi medial, din care
derivă nervii digitali). Nervul tibial emite ramuri musculare proximale pentru
muşchii propulsori (biceps femural, semitendinos şi semimembranos) şi
fibulare-superficiale şi profunde (pentru muşchii şi pielea din regiunile
anterioară a gambei şi tarso-metatarsiană).

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu