6.1. Analizatorul cutanat

Segmentul periferic al analizatorului cutanat este reprezentat de
receptorii ce culeg informaţiile tactile, termice şi dureroase din piele:
> terminaţiuni nervoase libere-sunt reprezentate de fibrele nervoase
amielinice (receptori pentru durere) dispuse superficial şi în profunzimea
straturilor pielii;
> organe încapsulate (sau corpusculii)-sunt alcătuiţi din extremitatea unei fibre
nervoase ce pătrunde şi se ramifică într-o grupare de celule epiteliale, legate
între ele, printr-o teacă conjunctivă. Există diferite tipuri de corpusculi:
Grandy-Merkel-se dispun printre 2-3 celule epiteliale, sunt acoperiţi
de o capsulă foarte subţire; se găsesc în pielea ciocului şi/sau sub
epiteliul mucoasei linguale la unele specii de păsări acvatice;
Meissner-sunt prezenţi la mamifere şi au o structură complexă; o
grupare de celule aplatizate printre care se găsesc ramificaţii
neurofibrilare, sunt specializaţi pentru recepţionarea excitaţiilor tactile.
Krause-au rol pentru recepţionarea senzaţiilor termice şi se dispun în
derm, la nivelul extremităţii membrelor şi tunica conjunctivă a
globului ocular;
Ruffini-sunt specializaţi pentru recepţionarea senzaţiilor termice
localizaţi din hipoderm;
Vater-Paccini-sunt specializaţi pentru recepţionarea senzaţiilor de
presiune; sunt specifici mamiferelor, au formă ovoidă şi sunt localizaţi
preponderent în hipoderm, ligamente, tendoane, periost, adventicea
vaselor sangvine şi mezoul peritoneal. Sunt alcătuiţi dintr-un bulb
central granulos (străbătut de o fibră amielinică) înconjurat de o
capsulă periferică.
La mamifere, sunt importanţi pentru a asigura sensibilitatea superficială
cutanată, perii tactili situaţi (cu diferenţele specifice) în jurul botului, pleoapelor
şi/sau a extremităţilor.
- 98 -
Perii groşi şi rigizi sunt denumiţi „peri senzitivi” sau „vibrize”. Aceştia
prezintă, în interiorul folicului pilos, lacune sanguine interpuse între teaca
epitelială şi cea fibroasă. Grosimea fasciculului nervos care abordează un folicul
pilos senzitiv (de ex. la câine) depăşeşte 2-3 mm diametru fiind alcătuită dintr-un
număr mare de neurofibrile.
Segmentul intermediar al analizatorului cutanat este reprezentat de
nervii care au pericarionul în ganglionii senzitivi ai nervilor cranieni şi/sau în
ganglionii spinali şi cordoanele ascendente ale măduvei, alcătuind căile
exteroceptive şi proprioceptive.
Segmentul central al analizatorului cutanat este reprezentat de ariile de
proiecţie senzitivă localizate în cortexul lobilor parietali ai emisferelor cerebrale.
6.1.1 Pielea
Pielea este un organ complex de natură conjunctivo-epitelială ce acoperă
corpul animalelor în totalitate şi care, la nivelul orificiilor naturale, se continuă cu
mucoasele. Are rol de:
organ de simţ şi protector mecano-fizic al ţesuturilor subiacente;
datorită proprietăţii de elasticitate apără organismul de acţiunea mecanică
şi distrugătoare a corpurilor dure sau ascuţite;
prin integritate şi structură apără organismul de acţiunea unor
microorganisme sau agenţi fizici;
permeabilitatea selectivă permite pătrunderea lipidelor şi, într-o cantitate mai
mică, a substanţelor hidrosolubile;
organ depurator ce asigură eliminarea produşilor toxici, prin activitatea
glandelor sudoripare;
reglator termic al corpului la animalele hemeotorme (măreşte şi/sau
micşorează evaporarea);
protector termic, datorită părului, penelor şi paniculilor adipoşi;
intervine în perpetuarea speciei-prin feromonii elaboraţi de glandele speciale
ce au rol de „apel sexual” şi, prin diferitele producţii glandulare, contribuie la
dimorfismul sexual.
Din punct de vedere histo-structural, pielea este reprezentată de 3 straturi:
> epiderm-este stratul superficial, protector cu o structură epitelială şi o intensă
activitate-prin înmulţirea permanentă a straturilor bazale (are loc îngroşarea
treptată a straturilor superficiale care se keratinizează şi se descuamează
continuu pe măsură ce sunt înlocuite). Epidermul are o intensă activitatea
keratogenă în urma căreia iau naştere o serie de formaţiuni cornoase –
denumite fanere-cu funcţii diferite: peri (la mamifere), pene (la păsări),
copite (la cal), ongloane (la rumegătoare şi suine), gheare (la carnasiere),
solzi (pe picioarele păsărilor), pinteni, castane, unghii, glande sebacee
şi sudoripare şi diferitele tipuri de glande modificate;
> derm-este stratul cel mai gros (circa 84 %) dar şi cel mai rezistent din piele
alcătuit din ţesut conjunctiv semiorientat. Este bogat vascularizat şi inervat,
conţine glande sebacee şi sudoripare, foliculi piloşi, muşchi pilo-erectori şi
plumo-erectori.
> hipoderm-este alcătuit din ţesut conjunctiv lax care, în profunzime, se
condensează şi se orientează în planuri diferite şi formează fascia superficială
a corpului.
6.1.2. Producţiile cornoase ale pielii
♦ Părul acoperă suprafaţa externă a pielii mamiferelor. Forma, dimensiunile,
culoarea şi gradul de înclinare a părului sunt diferite în funcţie de specie,
individ, vârstă, stare de întreţinere, anotimp şi regiune corporală. Firul de
păr este alcătuit din:
> tulpină (sau porţiunea liberă şi flexibilă);
> rădăcină (sau porţiunea înfiptă în derm) este înconjurată de straturi epidermice
învelite, la exterior, de o teacă conjunctivă, formaţiunea completă fiind
denumită folicul pilos. În această formaţiune se deschid glandele sebacee şi, pe
suprafaţa externă, se inseră mai mulţi muşchi erectori. Bulbul pilos (este o
dilataţie piriformă înfiptă în hipoderm). În interiorul acestei formaţiuni pătrunde
papila părului ce conţine un corion bogat vascularizat şi inervat.
La mamifere se disting următoarele categorii de păr care au dimensiuni,
forme şi structuri diferite:
♦ părul comun de acoperire (sau părul de contur)-este format din fire puternice,
răspândite pe cea mai mare suprafaţă a pielii şi dau culoarea blănii animalului.
♦ perii senzitivi (sau vibrizele) sunt perii rigizi cu lungimi şi grosimi
diferite răspândiţi în jurul botului, pleoapelor sau între periniţele metacarpale şi
carpale.
♦ Unghiile şi ghearele sunt formaţiunile cornoase ale epidermei dispuse la
vârful degetelor, cu rol protector, de apărare şi/sau atac.
♦ Formaţiunile glandulare ale pielii la mamifere. În structura pielii la
mamifere există numeroase formaţiuni glandulare denumite: glande sebacee,
sudoripare şi mamare răspândite diferit şi neuniform pe suprafaţa corpului.
Glandele sudoripare sunt glande tubulare cu 2 porţiuni distincte:
profundă (secretorie)-reprezentată de glomerulul sudoripar şi tubul sudorifer
şi segmentul rectiliniu ce traversează dermul şi epidermul prin canalul
sudorifer.Segmentul secretor este reprezentat de celule secretorii mari
înconjurate de celule mio-epiteliale. Segmentul sudorifer (sau ghemul
sudoripar) este intens vascularizat şi inervat.
Secreţia sudoripară este de tip merocrin şi are un rol important în
eliminarea toxinelor şi mecanismul de termoreglare (cantitativ, secreţia sudorală
se modifică în funcţie de starea fiziologică a animalelor).
Glandele ceruminoase sunt glande sudoripare modificate situate în
conductul auditiv extern specializate pentru producerea cerumen-ului.
Glandele sebacee sunt glande tubulo-acinoase compuse, de tip holocrin
care îşi varsă produsul de secreţie fie în cavitatea foliculului pilos, fie la suprafaţa
pielii. Glandele mamare sunt glande sudoripare modificate, specializate
funcţional să secrete lapte cu o structură de tip acinos care, din punct de vedere
filogenetic, sunt legate de glandele sudoripare. Dezvoltatea şi funcţia glandelor
mamare evoluează în paralel cu activitatea aparatului genital femel atingând o
dezvoltare maximă în perioada de alăptare, regresează şi/sau îşi încetează rolul
odată cu încheierea activităţii fiziologice a aparatului genital.